Deși producătorii Pfizer și Moderna neagă cu vehemență acest lucru, studiile arată că modificarea ADN-ului uman prin ARN-ul mesager este foarte posibilă, avertizează medicii. Iar probabilitatea modificării ADN-ului crește cu fiecare doză de vaccin administrată, în condițiile în care imunizarea se va face sezonier.

ARN-ul mesager din vaccin, care este de fapt un ARN identic cu cel viral, dar de natură sintetică, nu ar putea modifica ADN-ul celulei în care intră (limfocitul de exemplu, celula sistemului imunitar), susțin producătorii vaccinurilor Pfizer și Moderna. Și asta pentru că, spun cei care descriu acțiunea vaccinului, acest ARNm va întâlni în celulă un organit celular, numit ribozom, care va citi informația codificată. Cu ajutorul ribozomului, se va realiza traducerea informației genetice, care va duce la generarea unei proteine identice celei virale, acest proces de traducere fiind unicul mecanism posibil. Orice alt mecanism este exclus, spun producătorii.

Teoria a fost însă infirmată chiar înainte de apariția acestor vaccinuri, într-un articol publicat în 2017 în New England Journal of Medicine, intitulat „Mobilele DNA in Health and Disease”, din care reiese clar un scenariu complet diferit, cunoscut de altfel de specialiștii în biologia moleculară, ne spune dr.Oana Mihaela Secară.

Retrotranspozonii LINE 1, care sunt cunoscuți în lumea medicală, sunt niște fragmente de ADN necodat, care, în anumite condiții, se activează și au capacitatea să codifice o proteină care poate introduce în ADN-ul uman orice ARN mesager, inclusiv pe cel din vaccin. Din cauza activării și codificării proteinei, retrotranspozonii sunt implicați în apariția unor neoplasme și alte boli neurologice. Niciodată nu putem știi cât sunt de activi și ce anume îi determină să se activeze. La HIV, de exemplu, virusul intră în celulă și obligă celula să facă cu totul altceva, dar celula pe care o vizează HIV este celula imunitară”, susține dr. Oana Mihaela Secară pentru national.ro

Mecanismul HIV se poate repeta

Vaccinul anti-Covid, teoretic, când îl injectezi în regiunea deltoidului, în mod normal este preluat de către limfă și dus în prima stație limfatică, axila, unde se găsesc ganglionii axilari, ne mai spune medicul Oana Mihaela Secară.

Acolo, în acești ganglioni sunt și celulele limfatice, dar și celulele sistemului imunitar și există o probabilitate ca fluidul vaccinal să ajungă exact în aceste zone. Dacă retrotranspozonii sunt activi se va modifica ADN-ul acestor celule și se poate produce exact ce s-a produs la HIV. Probabilitatea este foarte mică. Ei spun că, și dacă s-ar produce, problema nu ar fi atât de mare, pentru că celulele respective care ar fi modificate genetic ar fi imediat recunoscute și distruse. Sunt de acord și cu chestia asta. Problema mea este că în momentul în care venim cu un lanț de vaccinuri ARN mesager, pentru că noi o să facem în fiecare sezon acest vaccin, probabilitățile cresc la fiecare doză. Eu cred că trebuie luat în calcul acest aspect. Chiar dacă probabilitatea este mică, există. Și trebuie menționată în descrierea vaccinului. Și trebuie avută în vedere, mai ales în condițiile în care acest vaccin este încă în faza experimentală, în faza de studiu. Pentru ca informarea populației să fie completă și  echidistantă, iar liberul arbitru, respectat în momentul în care se oferă voluntari în studiu”, a mai precizat dr.Oana Mihaela Secară.

Dar dacă acest vaccin peste doi ani sau peste 5 ani va determina o boală autoimună? Și atunci te întrebi care ar fi avantajele, care ar fi dezavantajele, mai afirmă dr.Oana Mihaela Secară.

Cine își poate asuma riscurile?!

Doar decedații și cei care vor rămâne cu sechele și afecțiuni grave în urma injectării acestor „vaccinuri minune”, pentru că, nu-i așa, producătorii care ar trebui trași la răspundere și pentru cel mai mic efect advers, nu se fac răspunzători.

Medicii spun că vaccinul nu ar trebui administrat populației generale, ci doar persoanelor cu comorbidități grave și celor cu vârste înaintate, evident după „cântărirea” riscurilor și beneficiilor. Însă am văzut mii de cazuri ale persoanelor care aveau comorbidități grave, iar în urma injectării acestui ser experimental au decedat, sau starea acestora s-a agravat considerabil. Și atunci ne întrebam DE CE mai este recomandat acest ser experimental persoanelor vârstnice și celor cu afecțiuni grave?!

Lasă un răspuns